Unde se duc șosetele când se duc? :)

Iată o întrebare pe care nu mai trebuie să mi-o pun ori de câte ori deschid sertarul căutând șosete. Am găsit cea mai simplă soluție pentru noi: hainele de a doua zi le pregătesc de seara pentru noi și copii, șosetele le pun împerecheate pentru fiecare, seara împerecheate le pun în coșul cu rufe murdare și, da, tot împerecheate le pun la uscat.ciorapi

Când ieftin înseamnă scump

Că zilele trec repede se vede și pe haine, la mărimea lor mă refer 🙂 e nevoie să intru iar în procesul de sortare, pus deoparte, văzut ce lipsește din garderoba copiilor. Și pentru a nu știu câta oară îmi dau seama că cele câteva cumpărături impulsive pe care le-am făcut pentru ei (le număr pe degete) au fost neinspirate. În primăvara ce a trecut, parcă, s-a deschis un magazin nou cu îmbrăcăminte și încălțăminte în Arad, care e veșnic plin de cumpărători, în special părinți. Pentru că un pantalon în plus de trening nu strică niciodată în cazul năzdrăvanilor noștri, am zis să iau unul pentru fiul cel mare. După prima spălare, parcă s-au lărgit. După mai bine de o săptămână, fugind prin curte s-a împiedicat, așa că s-a ales cu o gaură cât pumnul în zona genunchiului. Mi-am promis atunci să revin la vechile obiceiuri: mai bine trei perechi, dar bune, decât mai multe perechi ieftine, dar pe care să fie nevoie să le înlocuiesc tot des.

În ce privește încălțămintea e de aplicat același principiu: mai bine dăm un ban în plus pe calitate, decât ceva luat în grabă, că și așa e doar pentru un sezon. Avem de exemplu o pereche de ghete noi care au fost purtate acum trei ierni de băiatul cel mare, iarna trecută de cel mic și sunt într-o stare atât de bună încât ar mai putea fi purtate un sezon. De magazinul respectiv am aflat de la medicul ortoped la care am mers pentru controlul la șold. El ne spunea că a auzit numai de bine de la alți părinți. Am mers atunci pe mâna lui și nu am fost deloc dezamăgiți.

Încă un lucru aș dori însă să mai subliniez. O metodă de economisire ar putea fi achiziționarea hainelor ori a articolelor de încălțăminte pentru copii la mâna a doua. Cred că cel mai mult am dat pe o jachetă Next purtată doar de trei ori 50 lei. A fost purtată doi ani de băiatul nostru și e încă  în stare foarte bună așa că va fi purtată de cel mic la iarnă. De cele mai multe ori însă hainele de copii variază ca preț între 5 și 10 lei, în Obor poate și mai ieftin. La fel am putea economisi făcând achiziții extrasezon.

Zi frumoasă la toată lumea!

5 rețete ardelenești de îmbunat toamna

Dintr-o mână de păstăi galbene, 3 cartofi, două cepe și câteva felii de cârnați am făcut o mâncare tare bună pentru o zi noroasă de toamnă cum a fost azi. Un fel de 2 în 1 cum scria în rețetarul Savorilor urbane.

Alte rețete ardelenești care prind tare bine la noi acasă și pe care le gătesc des sunt:

  • ciorbă de porc – rețeta Ioanei
  • ciorbă de varză / lușcoș – rețeta Teodorei
  • ciorbă de fasole verde – rețeta Laurei
  • ciorbă de fasole boabe cu ciolan afumat – rețeta Oanei

mancare

Parfum în dulap

Îmi aduc atât de bine aminte o zi de vară, cu raze de soare pătrunzând printre frunzele dese ale viei ce acoperea curtea părintească, când mama mi-a dat o sarcină mai deosebită decât în toate celelalte zile. Urma să spăl o grămadă mică de hăinuțe de nou născut. Era mai puțin de o lună până avea să nască primul meu frate mai mic, primul între multe fete. Cu mare drag am îndeplinit ceea ce mama mi-a dat de făcut. Odată uscate, le-am împachetat și așezat pe un mic raft. Între haine, mama mi-a dat să pun două săpunuri Johnson’s baby.

Într-una din zilele trecute, am dat peste o cutie în care am tot adunat săpunuri, mare parte dintre ele primite de la farmacie, gratuit, după ce am scos diverse rețete. Atunci m-am gândit că aș putea să le așez între hainele noastre, pentru un plus de prospețime, cum zice reclama 🙂

sapun-1

Așadar: se ia un pumn de săpun proaspăt răzuit, se pune într-o șosetă mică lipsită de pereche ori un săculeț făcut poate dintr-o haină uzată ori într-un plic de hârtie chiar și se așează între hainele frumos împăturate 🙂

sapun-2

Zi de toamnă senină la toată lumea!

Ordine în universul de acasă

20160507_130957 (1)

 

„Comoara de preț a unui om este munca”, spune versetul 27 din Proverbe 12, iar curățenia este o muncă, o muncă care pentru unii este o plăcere, iar pentru alții o adevărată corvoadă. Cred că mai este și o categorie cumva de mijloc – oameni care se simt bine în casa curată, însă cărora le este greu să presteze ei înșiși această muncă. Zilele trecute vorbeam cu o mămică care îmi spunea că decât să gătească, preferă să „întoarcă casa cu susul în jos”. Îmi place mult dedicația uneia dintre cărțile pe care vreau să le amintesc:

Am scris această carte pentru toți oamenii care prețuiesc viața care ne-a fost dată în dar de Dumnezeu, pentru a ne bucura deplin de ea, a trăi frumos, a fi sănătoși și fericiți, și a face și pe alții fericiți prin îndeplinirea datoriilor mici ale fiecărei zile.

Putem spune, așadar, că a face curățenie este una dintre „datoriile mici ale fiecărei zile”, cum scria Elena Pridie în a ei carte „Rețete pentru sănătatea noastră”. Dacă inițial am crezut că este o carte cu rețete vegetariene, ultimele capitole au fost chiar o surpriză pentru mine. De ce? Rar întâlnești sfaturi practice pentru gospodărie și administrarea resurselor personale și familiale într-un rețetar. Cartea aceasta pot spune că mi-a fost un îndrumar în primul an de căsnicie. Păstrez chiar o amintire frumoasă, când într-una din zile am mers într-un magazin universal din centru Aradului cu lista de vase și ustensile necesare în bucătărie enumerate de doamna Pridie. Vânzătoarele au zâmbit îngăduitor în timp ce enumeram unul după altul lucrurile de care aveam nevoie, realizând că sunt proaspăt căsătorită.

„Mai mult cu mai puțin” e o carte pledoarie pentru viața simplă. Identifică esențialul și elimină restul sau cu alte cuvinte: „Concentrați-vă pe esențial și debarasați-vă de tot ceea ce este în plus. Veți fi mai fericiți, mai puțin stresați și, surprinzător poate, mai productivi.” Leo Babauta ne dă îndrumări pas cu pas, concrete, nu doar la nivel de principiu. Cred că nu sunt singura persoană de aici care crede că zilele parcă „au intrat în sac”, cum spune un proverb. Și totuși, acest om demonstrează că se pot face o grămadă de lucruri, în condițiile în care ziua lui are același număr de ore cu zilele noastre. Cum spunea autorul – „totul se reduce la a-ți impune niște limite și la a te concentra asupra esențialului.”

Cât despre ultima carte, pe care mi-am dorit-o și pe care am început să o lecturez cu mult entuziasm, nu pot spune că am rezonat întotdeauna cu tot ce s-a scris în ea. Cred că la partea de „faci totul dintr-o dată și repede. După aceea, pentru tot restul vieții, nu va mai fii nevoie decât să alegi ce să păstrezi și ce să arunci” m-am pierdut. Și totuși această metodă a funcționat pentru milioane de clienți ai autoarei nu doar din Japonia, dovadă că este funcțională abordarea. Când în decembrie anul trecut am dat peste un articol care punea față în față două moduri de abordare a subiectului ordinii de acasă, parcă s-a făcut lumină. Desigur că nu suntem toți creați la fel, așa că poate de dorit este să avem o casă curată, ordine în universul de lângă noi, dat și ordine în universul interior.

Și dacă tot e primăvară, spor la primenirea casei!

 

Zile senine!

 

zeama cea de toate zilele

Pentru noi zemoasele sunt un fel de „comfort food”, ne duc cu gândul acasă, ne strâng în jurul mesei și ne aduc bucurie povestind în fața unei farfurii. Am strâns la un loc cele mai iubite supe ori ciorbe la noi de acasă:

  1. supă de pui – „mami, e gata supica?” – astea sunt primele cuvinte ale băieților mei după ce se trezesc la amiază. Laura Laurențiu îmi e tare aproape de suflet cu rețetele ei ca la mama acasă;
  2. supă de curcan – cred că e una dintre cele mai ieftine variante de supe din rețetarul familiei noastre;
  3. supă de roșii – era prima alegere în zilele studenției, gătită cu bulion de la mama. Ar mai fi o variantă de supă cremă, cea a Iuliei.
  4. supă de conopidă – noi gătim o variantă mai simplă, dar pentru ceva mai elaborat și de departe cu un gust mai deosebit, recomand rețeta Ioanei;
  5. supă de chimen – o rețetă cu gust de copilărie 🙂 ; pentru varianta cu ou recomand rețeta Dianei;
  6. supă de gulii – eu prefer să dau gulia pe răzătoare, așa le place mai mult copiilor;
  7. supă cremă de dovleac – o supă care aduce toamna;
  8. supă foarte ieftină – rețeta unuia dintre cei mai iubiți bucătari;
  9. supă de mazăre cu găluște – cu mazăre proaspătă sau congelată, la fel de gustoasă;
  10. supă clară de vită – o rețetă de dat mai departe;
  11. supă rece gazpacho – varianta propusă de Jamila;
  12. ciorbă ardelenească de varză – cum altfel decât gătită de o ardeleancă 🙂
  13. ciorbă de salată – de data aceasta după rețeta unui arădean de-al nostru;
  14. ciorbă de fasole uscată – eu am gătit-o prima dată după îndrumările Teodorei, cu mențiunea că noi o preferăm cu afumătură;
  15. ciorbă falsă de burtă – o descoperire uluitoare pentru noi, mulțumiri și pe această cale Laurei 🙂
  16. ciorbă de burtă – pentru variantă lungă ca să zic așa sunt de un real folos explicațiile Laurei, eu însă în general am luat burtă prefiartă;
  17. ciorbă de fasole verde – o bunătate de ciorbă pentru tot anul, mai ales dacă avem grijă din timp să punem la borcan fasole verde;
  18. ciorbă de cartofi – tot ardelenească, că ăsta e gustul nostru de acasă 🙂
  19. corn chowder – o descoperire recentă pentru noi, de o savoare deosebită;
  20. gulaș – un fel de tocană mai degrabă, dar noi tot la zemoase o încadrăm;
  21. ciorbă de pui a la grec – o ciorbă de zile mari;
  22. ciorbă de pui cu legume – în puțin mai mult de jumătate de oră avem o bunătate de zeamă în farfurie;
  23. ciorbă de perișoare – ușor acrișoară, cu multă verdeață și servită cu puțină smântână. Cine mai dorește, cine mai poftește? 🙂
  24. ciorbă de dovlecei – nu doar ieftină, ci și tare bună această ciorbă;
  25. minestrone – o simfonie de gusturi ca s-o citez pe Laura;
  26. ciorbă de miel – dacă în copilărie nu prea mă tenta să o gust, astăzi pot spune că e una dintre preferatele mele;
  27. ciorbă rădăuțeană și o poveste în fața unei străchini;
  28. ciorbă de măcriș – o ciorbă care aduce primăvara;
  29. ciorbă de văcuță – poate una dintre cele mai iubite ciorbe la noi la români;
  30. ciorbă de porc ardelenească – acrișoară, cu tarhon și smântână;
  31. ramen – „un simbol și o poveste, un zâmbet uman, ușor trist, încurajator în același timp, o trăsătură de penel în istoria omului, menită să ne amintească faptul că suntem, dintr-un punct de vedere fundamental, la fel. Ne oprim toți din munca noastră, atât cât ne e pe potriva vârstei și sănătății, în intimitatea care se naște între noi și un bol de supă hrănitoare și miraculos tămăduitoare.”

S-aveți poftă!