Când ieftin înseamnă scump

Că zilele trec repede se vede și pe haine, la mărimea lor mă refer🙂 e nevoie să intru iar în procesul de sortare, pus deoparte, văzut ce lipsește din garderoba copiilor. Și pentru a nu știu câta oară îmi dau seama că cele câteva cumpărături impulsive pe care le-am făcut pentru ei (le număr pe degete) au fost neinspirate. În primăvara ce a trecut, parcă, s-a deschis un magazin nou cu îmbrăcăminte și încălțăminte în Arad, care e veșnic plin de cumpărători, în special părinți. Pentru că un pantalon în plus de trening nu strică niciodată în cazul năzdrăvanilor noștri, am zis să iau unul pentru fiul cel mare. După prima spălare, parcă s-au lărgit. După mai bine de o săptămână, fugind prin curte s-a împiedicat, așa că s-a ales cu o gaură cât pumnul în zona genunchiului. Mi-am promis atunci să revin la vechile obiceiuri: mai bine trei perechi, dar bune, decât mai multe perechi ieftine, dar pe care să fie nevoie să le înlocuiesc tot des.

În ce privește încălțămintea e de aplicat același principiu: mai bine dăm un ban în plus pe calitate, decât ceva luat în grabă, că și așa e doar pentru un sezon. Avem de exemplu o pereche de ghete noi care au fost purtate acum trei ierni de băiatul cel mare, iarna trecută de cel mic și sunt într-o stare atât de bună încât ar mai putea fi purtate un sezon. De magazinul respectiv am aflat de la medicul ortoped la care am mers pentru controlul la șold. El ne spunea că a auzit numai de bine de la alți părinți. Am mers atunci pe mâna lui și nu am fost deloc dezamăgiți.

Încă un lucru aș dori însă să mai subliniez. O metodă de economisire ar putea fi achiziționarea hainelor ori a articolelor de încălțăminte pentru copii la mâna a doua. Cred că cel mai mult am dat pe o jachetă Next purtată doar de trei ori 50 lei. A fost purtată doi ani de băiatul nostru și e încă  în stare foarte bună așa că va fi purtată de cel mic la iarnă. De cele mai multe ori însă hainele de copii variază ca preț între 5 și 10 lei, în Obor poate și mai ieftin. La fel am putea economisi făcând achiziții extrasezon.

Zi frumoasă la toată lumea!

5 rețete ardelenești de îmbunat toamna

Dintr-o mână de păstăi galbene, 3 cartofi, două cepe și câteva felii de cârnați am făcut o mâncare tare bună pentru o zi noroasă de toamnă cum a fost azi. Un fel de 2 în 1 cum scria în rețetarul Savorilor urbane.

Alte rețete ardelenești care prind tare bine la noi acasă și pe care le gătesc des sunt:

  • ciorbă de porc – rețeta Ioanei
  • ciorbă de varză / lușcoș – rețeta Teodorei
  • ciorbă de fasole verde – rețeta Laurei
  • ciorbă de fasole boabe cu ciolan afumat – rețeta Oanei

mancare

Parfum în dulap

Îmi aduc atât de bine aminte o zi de vară, cu raze de soare pătrunzând printre frunzele dese ale viei ce acoperea curtea părintească, când mama mi-a dat o sarcină mai deosebită decât în toate celelalte zile. Urma să spăl o grămadă mică de hăinuțe de nou născut. Era mai puțin de o lună până avea să nască primul meu frate mai mic, primul între multe fete. Cu mare drag am îndeplinit ceea ce mama mi-a dat de făcut. Odată uscate, le-am împachetat și așezat pe un mic raft. Între haine, mama mi-a dat să pun două săpunuri Johnson’s baby.

Într-una din zilele trecute, am dat peste o cutie în care am tot adunat săpunuri, mare parte dintre ele primite de la farmacie, gratuit, după ce am scos diverse rețete. Atunci m-am gândit că aș putea să le așez între hainele noastre, pentru un plus de prospețime, cum zice reclama🙂

sapun-1

Așadar: se ia un pumn de săpun proaspăt răzuit, se pune într-o șosetă mică lipsită de pereche ori un săculeț făcut poate dintr-o haină uzată ori într-un plic de hârtie chiar și se așează între hainele frumos împăturate🙂

sapun-2

Zi de toamnă senină la toată lumea!

Dintre drepturile copiilor mei

✫ să se cuibărească la mine în brațe, cu păturița lor preferată, dimineața

✫ să îmbrățișeze pe tata la plecare și la venire, desculți, în pragul ușii

✫ să rupă flori ca să mi le dăruiască

✫ să pună o mie și una de întrebări pe zi

✫ să povestească pe îndelete cum a fost la grădiniță

✫ să se bucure de o ciorbă gustoasă, aburind într-un bol verde sau albastru

✫ se se minuneze în fața unei tăvi cu plăcintă

✫ să cânte cu volumul la maxim versuri doar de ei știute

✫ să înșiruie mașinuțele de-a lungul și de-a latul covorului

✫ să construiască turnuri din cuburi până la tavan

✫ să asculte povești seara la culcare

✫ să doarmă liniștiți, în căsuța lor frumoasă cu grădină

Ziua Copilului

Ziua Copilului este ziua tuturor copiilor.

1 iunie ne-a prins anul acesta în casă. Băieții noștri s-au întâlnit cu varicela – cel mare a scăpat de câteva zile iar cel mic, la 2 ani, e în focul erupției. Când într-una din nopți m-am trezit la el pentru că ardea de febră, gândul m-a dus la orfani, la copiii din centrele de plasament lipsiți de mângâierea unei mame sau brațele unui tată care să le aline durerea ori nesomnul în miez de noapte… Mă întrebam ce am putea face pentru acești micuți. Să ne îngrijim de nevoile lor, poate, și Dumnezeu care este Tatăl și Apărătorul lor ne va fi binevoitor.

Ziua Copilului este și ziua lor!

Eram doar un copil când l-am auzit prima dată pe unchiul meu recitând „Despărțirea”, de Costache Ioanid – povestea a doi frați orfani care urmau să fie înfiați de două familii diferite. „Loviți cât vreți, dar nu ne despărțiți!” strigau ei. Și atunci, ca și acum, de câte ori îmi aduc aminte de versurile acestea sfâșietor de triste, am lacrimi în ochi. Și mi se întâmplă des să îmi amintesc de ele de Ziua Copilului.

Dimineață am citit un text de pe blogul unui om deosebit, unul dintre puținii care poartă grija altora. M-am regăsit în povestea dumnealui. Pentru că îmi amintesc ca acum cireșele de la nenea Iacob când ziceam și noi ce ziceau și ei: „noi ziceam că nu-i dreptate pe lumea asta, adică ce, unii să aibă cireș de mai, iar alții nu, unii să aibă căpșuni, iar alții nici urmă, cu atât mai mult cu cât nedrept ni se părea că ăi de aveau aceste bunătăți erau în vârstă și nu le păsa de comoara din grădină, iar noi, copii năstrușnici și lihniți după vitamine, răbdam cu ochii printre uluci.” Ziua Copilului e și ziua mea!😀

cirese

Zile de iunie cu bucurie!

Mama și copilul

Imediat după momentul în care am aflat că vom fi părinți, soțul meu mi-a dăruit „Mama și copilul” semnată de Emil și Herta Căpraru. Am citit-o înainte de a naște, dar mai ales am răsfoit-o în anii care au urmat. Dacă unele mămici îmi mărturiseau că de îndată ce li se pare ceva în neregulă cu copilul, caută pe net, pe vreun forum pentru mămici, trebuie să recunosc că acest „manual” este primul la care apelez eu. Chiar zilele trecute, când înainte de culcare am observat pe corpul băiețelului nostru mai mare bubițe, am răsfoit la paginile cu simptomele varicelei. Într-adevăr a doua zi doamna doctor ne-a confirmat diagnosticul.

Dintre multele cărți despre dezvoltarea, îngrijirea, alimentația și educația copilului aceasta este prima care am recomanda-o în calitate de părinți. Am dăruit nu mai puțin de opt exemplare unor tineri părinți care mai apoi ne relatau, recunoscători, „povestea” lor cu „Mama și copilul”.

mama si copilul

Ordine în universul de acasă

20160507_130957 (1)

 

„Comoara de preț a unui om este munca”, spune versetul 27 din Proverbe 12, iar curățenia este o muncă, o muncă care pentru unii este o plăcere, iar pentru alții o adevărată corvoadă. Cred că mai este și o categorie cumva de mijloc – oameni care se simt bine în casa curată, însă cărora le este greu să presteze ei înșiși această muncă. Zilele trecute vorbeam cu o mămică care îmi spunea că decât să gătească, preferă să „întoarcă casa cu susul în jos”. Îmi place mult dedicația uneia dintre cărțile pe care vreau să le amintesc:

Am scris această carte pentru toți oamenii care prețuiesc viața care ne-a fost dată în dar de Dumnezeu, pentru a ne bucura deplin de ea, a trăi frumos, a fi sănătoși și fericiți, și a face și pe alții fericiți prin îndeplinirea datoriilor mici ale fiecărei zile.

Putem spune, așadar, că a face curățenie este una dintre „datoriile mici ale fiecărei zile”, cum scria Elena Pridie în a ei carte „Rețete pentru sănătatea noastră”. Dacă inițial am crezut că este o carte cu rețete vegetariene, ultimele capitole au fost chiar o surpriză pentru mine. De ce? Rar întâlnești sfaturi practice pentru gospodărie și administrarea resurselor personale și familiale într-un rețetar. Cartea aceasta pot spune că mi-a fost un îndrumar în primul an de căsnicie. Păstrez chiar o amintire frumoasă, când într-una din zile am mers într-un magazin universal din centru Aradului cu lista de vase și ustensile necesare în bucătărie enumerate de doamna Pridie. Vânzătoarele au zâmbit îngăduitor în timp ce enumeram unul după altul lucrurile de care aveam nevoie, realizând că sunt proaspăt căsătorită.

„Mai mult cu mai puțin” e o carte pledoarie pentru viața simplă. Identifică esențialul și elimină restul sau cu alte cuvinte: „Concentrați-vă pe esențial și debarasați-vă de tot ceea ce este în plus. Veți fi mai fericiți, mai puțin stresați și, surprinzător poate, mai productivi.” Leo Babauta ne dă îndrumări pas cu pas, concrete, nu doar la nivel de principiu. Cred că nu sunt singura persoană de aici care crede că zilele parcă „au intrat în sac”, cum spune un proverb. Și totuși, acest om demonstrează că se pot face o grămadă de lucruri, în condițiile în care ziua lui are același număr de ore cu zilele noastre. Cum spunea autorul – „totul se reduce la a-ți impune niște limite și la a te concentra asupra esențialului.”

Cât despre ultima carte, pe care mi-am dorit-o și pe care am început să o lecturez cu mult entuziasm, nu pot spune că am rezonat întotdeauna cu tot ce s-a scris în ea. Cred că la partea de „faci totul dintr-o dată și repede. După aceea, pentru tot restul vieții, nu va mai fii nevoie decât să alegi ce să păstrezi și ce să arunci” m-am pierdut. Și totuși această metodă a funcționat pentru milioane de clienți ai autoarei nu doar din Japonia, dovadă că este funcțională abordarea. Când în decembrie anul trecut am dat peste un articol care punea față în față două moduri de abordare a subiectului ordinii de acasă, parcă s-a făcut lumină. Desigur că nu suntem toți creați la fel, așa că poate de dorit este să avem o casă curată, ordine în universul de lângă noi, dat și ordine în universul interior.

Și dacă tot e primăvară, spor la primenirea casei!

 

Zile senine!