Bernadette Watts a citit într-un mod foarte special povestirea Die Sterntaler/ The Star Child/ Ploaia de stele din bogatul repertoriu al celor doi brüder Grimm, a interiorizat-o profund și a repovestit-o cu propriile cuvinte și imagini, îmbogățind-o. De aceea îmi place să spun că, de fapt, ceea ce le-am citit copiilor în acea seară a fost Ploaia de stele de Bernadette.
Frații Grimm ilustrează în Ploaia de stele foarte expresiv conceptul pe care N. Steinhardt îl exprima atât de exact prin „dăruind vei dobândi”. Matilda, personajul lui Bernadette Watts, dăruiește totul, absolut totul, pentru ca la sfârșit să primească totul, absolut totul – magic și sublim. Dăruind, dobândește. Și mai este ceva: dăruirea Matildei nu se face din prea multa bogăție, nu, ci din sărăcia ei, căci iată ce ni se spune despre ea: „Părinții îi muriseră și era atât de săracă, încât nu mai avea altceva decât hainele de pe ea și o bucățică de pâine, pe care o ținea în buzunar.” Vorba Apostolului: „ca niște săraci, și totuși îmbogățim pe mulți”.
Oamenii care populează lumea din Ploaia de stele sunt toți asemănători unii altora: condiția omului în această povestire este aceea a săracului, a nevoiașului, a lipsitului. Totul pare circumscris neșansei. Singura ființă care reușește să își depășească condiția este tocmai aceea care prin alegeri conștiente și dedicate devine cea mai fragilă, cea mai vulnerabilă… Matilda este aceea care îndrăznește să trăiască altfel: slujindu-și din inimă aproapele, în favoarea unei grațioase lepădări de sine, fetița întâlnește în cinci rânduri sărmani afectați cărora le dăruiește după puteri și chiar mai mult decât atât. Astfel își strânge ea comori în cer, o „ploaie de stele” – care o va potopi cândva. Vorba Înțeleptului: „Aruncă-ți pâinea pe ape și după multă vreme o vei găsi iarăși.”
Întâmplător, în ziua în care le-am citit copiilor cartea Ploaia de stele s-a nimerit să le citesc și fragmentul din Evanghelia după Luca 14 în care Domnul Isus, invitat să prânzească în casa unui fariseu, dă tuturor celor veniți să Îl asculte acolo o învățătură asemănătoare cu aceea pe care o regăsim la Frații Grimm – despre binefacere: „Când dai un prânz sau o cină, nu-ți invita nici prietenii, nici frații, nici rudele, nici vecinii bogați, ca nu cumva să te invite și ei pe tine și să fii astfel răsplătit. Ci tu, când dai un ospăț, invită-i pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei ologi, pe cei orbi, și vei fi fericit, pentru că ei n-au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepți.” Răsplătirile divine de care se bucură și Matilda, așadar, o întâmpină la finalul drumului, la capătul slujirii iubitoare. Când ai fi zis că s-a sfârșit totul, pentru fetiță se ivește, iată!, un nou început, iată!, o nouă viață!
Ploaia de stele
Frații Grimm, Bernadette Watts
Editura Univers Enciclopedic, 2020
Traducere de Irina Ruxandra Popa
Casa Lidiei 